Működési Szabályzat

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A FACULTĂŢII DE TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ

 

 

I. AUTONOMIA UNIVERSITARĂ, MISIUNEA ŞI PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Autonomia universitară

Facultatea de Teologie Romano-Catolică funcţionează pe baza autonomiei universitare definită în Carta Universităţii.

Facultatea beneficiază de autonomie universitară în domeniile didactic, ştiinţific, financiar şi administrativ.

Misiune, domenii de activitate

Misiunea Facultăţii de Teologie Romano-Catolică se concretizează în :

  • promovarea învăţământului şi cercetarea în domeniul teologiei, segmentul ecclesial, precum şi a sectorului socio-caritativ, în concordanţă cu exigenţele unei societăţi bazate pe cunoaştere prin formare iniţială, educaţie continuă şi integrare în circuitul de valori universitare şi eccleziale.
  • asigurarea unui cadru de interferenţe dintre societate şi biserică.
  • contribuţia la formarea religioasă, dezvoltarea structurilor educaţionale, ecclesiale, socio-caritative printr-o implicare în realitate, în acord cu nevoile comunităţii.

Domeniile principale de activitate ale Facultăţii sunt :

  1. Formarea şi instruirea de specialişti cu studii universitare, prin :
    • licenţă – ciclul I Bologna
    • masterat – ciclul II Bologna;
    • doctorat – ciclul III Bologna;
  2. Programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională
  3. Cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativă.
  4. Consultanţă, analize şi expertize.

Principii de organizare şi funcţionare

Organizarea şi funcţionarea Facultăţii de Teologie Romano-Catolică are la bază principiile prevăzute în Carta Universităţii „Babeş-Bolyai“.

II. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA

Facultatea

Facultatea de Teologie Romano-Catolică este parte integrantă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca cuprinzând cadre didactice, cercetători, doctoranzi la zi, personal tehnic şi administrativ.

Facultatea beneficiază de autonomie universitară în domeniile ştiinţific, didactic, financiar, administrativ, în cadrul reglementărilor existente. Facultatea îşi gestionează fondurile provenite de la bugetul statului şi fondurile provenite din donaţii, sponsorizări şi din alte surse, configurându-şi o politică  de structură şi personal proprie.

Facultatea este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul legal stabilit de Constituţia României, de legile ţării, în temeiul Cartei Universităţii, al regulamentelor Universităţii precum şi al propriilor regulamente.

Facultatea este condusă de Consiliul facultăţii.

Facultatea elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare al Facultăţii, prin care reglementează desfăşurarea studiilor şi a cercetării ştiinţifice şi Regulamentul de alegeri în acord cu Carta şi Regulamentul de alegeri al Universităţii.

Facultatea poate organiza următoarele forme de învăţământ: Învăţământ de zi: licenţă şi masterat. Durata studiilor pentru învăţământul de zi nivel licenţă este de 3 ani. Durata învăţământului de masterat în cadrul programului Bologna este 2 ani. În facultate funcţionează specializări, catedre, laboratoare, biblioteci.

Liniile de studiu şi specializările aferente, pentru învăţământul de zi nivel licenţă din cadrul Facultăţii sunt:

 

Linia de studiu Specializarea

a.

Teologie Romano-Catolică Didactică

b.

Teologie Romano-Catolică Pastorală

c.

Teologie Romano-Catolică Asistenţă Socială

d.

Studii Religioase

 

 

 

 

 

 

 

 

Specializările de masterat :

 

Linia de studiu Specializarea

a.

Teologie Cultură Societate

b.

Consiliere Pastorală

c.

Teologie pastorala aplicata

 

Modificări în structura specializărilor se pot face în condiţiile prevederilor legale şi ale Cartei Universităţii.

Pentru orice schimbare majoră din structura Facultăţii (specializări, ocuparea posturilor, ocuparea funcţiilor) se consultă şi se cere aprobarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia (vezi: Consorţiul UBB – Arhiepiscopia Rom.-Cat. Alba Iulia).

a. Consiliul Facultăţii

CONSILIUL FACULTĂŢII este organismul suprem de conducere al Facultăţii. Consiliul Facultăţii este compus din personal didactic şi de cercetare în proporţie de 75%, respectiv studenţi în proporţie de 25%. 

Membrii Consiliului Facultăţii sunt desemnaţi prin vot universal, direct şi secret de către cadrele didactice şi de cercetare titulare în cadrul fiecărui departament, respectiv de către studenţii din facultate.

Decanul conduce lucrările Consiliului Facultăţii.

Decanul, prodecanul, directorii de departament fac parte din Consiliul facultăţii.

Consiliul Facultăţii se întruneşte în sesiune ordinară lunar, conform programării stabilite la începutul fiecărui semestru academic şi, în sesiuni extraordinare, la convocarea decanului sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului Facultăţii.

Consiliul Facultăţii îşi constituie, în a doua şedinţă ordinară, comisiile de specialitate, prezidate de un membru al Consiliului. Comisiile de specialitate ale Consiliului Facultăţii sunt fixate după modelul comisiilor de specialitate ale Senatului.

În virtutea autonomiei universitare, Consiliul Facultăţii are următoarele competenţe:

  • stabileşte strategia dezvoltării facultăţii în concordanţă cu strategia de dezvoltare a Universităţii, programele didactice, ştiinţifice;
  • propune structura facultăţii (departamente, secţii, unităţi de cercetare);
  • avizează candidaturile pentru funcţia de decan al facultăţii;
  • controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii;
  • stabileşte numărul de studenţi pe secţii, specializări, modalităţile de admitere, potrivit propunerilor formulate de departamente;
  • propune specializările pentru licenţă, masterat şi doctorat înaintate de departamente;
  • avizează statele de funcţii pentru personalul didactic, de cercetare, tehnico-administrativ;
  • avizează comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice, propunerile comisiilor de specialişti pentru numirea pe posturi didactice;
  • propune constituirea unităţilor autonome de cercetare sau de prestări servicii în conformitate cu prevederile legii şi ale Cartei Universităţii, stabileşte modalităţile de funcţionare a acestor unităţi şi aprobă personalul de cercetare şi gradele ştiinţifice.
  • aplică principiile şi normele de finanţare fixate de Senatul Universităţii; aprobă bugetul general al facultăţii şi al departamentelor; aplică principiile de salarizare a personalului didactic, de cercetare şi tehnico-administrativ.
  • Consiliul Facultăţii poate defalca bugetul facultăţii pe departamente. Consiliul Facultăţii stabileşte destinaţia cheltuielilor şi cuantumul acestora, investiţiile şi programarea lor. Consiliul poate corecta bugetul la diferite capitole şi în cursul anului.
  • Consiliul Facultăţii fixează efectivul de burse pe secţii.
  • Consiliul Facultăţii stabileşte strategia cooperării academice internaţionale, propune acorduri de cooperare academică internaţională, care trebuie să aibă susţinerea unităţilor componente ale facultăţii.
  • Consiliul Facultăţii avizează propunerile departamentelor pentru acordarea titlurilor de Doctor Honoris Causa al Universităţii, de Senator de Onoare al Universităţii, de Profesor Honoris Causa şi de Profesor Emerit. Consiliul facultăţii poate propune anual continuarea activităţii cadrelor didactice pensionare.
  • Consiliul Facultăţii poate recurge la vot secret şi în alte situaţii decât cele prevăzute explicit de lege.

Consiliul Facultăţii ia deciziile cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi; cvorumul şedinţelor este de 2/3 din totalul membrilor Consiliului.

Conducerea executivă a facultăţi este asigurată de către Decan, care convoacă directorii de departament săptămânal şi prodecanul şi reprezentantul studenţilor de câte ori este nevoie.

b. Departamentul

Departamentul este unitatea academică de bază a Universităţii, ce reuneşte şi gestionează unul sau mai multe domenii de studii sau programe de specializare şi răspunde de funcţionarea lor, în condiţiile autonomiei universitare.

Departamentul se înfiinţează în funcţie de programele de studii şi de cercetare ştiinţifică dintr-o facultate sau interdisciplinar din mai multe facultăţi, respectând criteriul de sustenabilitate financiară. Înfiinţarea departamentului trebuie să aibă în vedere: asigurarea calităţii procesului didactic şi competitivitatea pe plan didactic, ştiinţific şi tehnologic; infrastructura necesară pentru personalul didactic, didactic auxiliar şi de cercetare; secretariat propriu; să poată susţine programe de studii la toate nivelurile, bibliotecă de specialitate.

Departamentul se înfiinţează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin hotărâre a Senatului Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii sau facultăţilor în care funcţionează. Departamentele se arondează la o facultate titulară.

Departamentul organizează şi gestionează unul sau mai multe domenii de specializare. Departamentul poate înfiinţa centre sau laboratoare, care funcţionează ca unităţi distincte, cu buget propriu, în cadrul Universităţii.

Într-un departament se pot organiza colective/catedre, centre/grupuri de cercetare, alte unităţi înfiinţate sub egida unor entităţi din afara Universităţii configurate în funcţie de specificul activităţii didactice şi de cercetare, conform Regulamentului departamentului.

Departamentul are ca principale competenţe:

  • organizarea şi gestionarea programelor de studii la nivel licenţă şi master;
  • conceperea şi derularea programelor de cercetare ştiinţifică din competenţa domeniului de studii sau de specializare, altele decât cele derulate prin centre de cercetare;
  • coordonarea activităţii unităţilor din competenţa sa (laboratoare, şcoli postuniversitare, extensii universitare);
  • elaborarea planurilor de învăţământ pentru specializările şi programele gestionate;
  • elaborarea statelor de funcţiuni şi a fişei postului pentru membrii departamentului;
  • asigurarea şi gestionarea resurselor financiare necesare;
  • elaborarea şi execuţia bugetului propriu;
  • organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor şi supunerea rezultatelor spre avizare Consiliului Facultăţii şi spre validare Senatului Universităţii;
  • încheierea de acorduri de colaborare cu unităţi similare din ţară şi din străinătate;
  • gestionarea cooperărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Hotărârile departamentelor se supun spre aprobare Consiliului Facultăţii atunci când legea sau reglementările Universităţii prevăd această procedură.

Personalul liniei de studii organizat în departament distinct elaborează regulamentul de organizare şi de conducere al departamentului, care precizează componenţa, competenţele şi relaţiile cu organismele superioare de conducere, structurile departamentului şi atribuţiile acestora.

Consiliul departamentului se compune din 3-7 membri. Consiliul asistă directorul în conducerea operativă a departamentului. Componenţa Consiliului trebuie să asigure reprezentativitatea programelor de studiu sau de specializare.

Membrii Consiliului Departamentului sunt aleşi prin votul direct şi secret al membrilor departamentului. Un membru al Consiliului departamentului poate fi revocat  la propunerea Directorului departamentului sau a 1/3 dintre membrii departamentului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

III. ADMINISTRAŢIA ACADEMICĂ

Funcţii de conducere

a. Decanul

Decanul reprezintă facultatea, asigură conducerea facultăţii şi organizarea activităţii acesteia. Decanul concepe dezvoltarea strategică a facultăţii.

Decanul are competenţe şi responsabilităţi ce rezultă din autonomia financiară, gestionând şi executând bugetul facultăţii ca parte integrantă a bugetului Universităţii. În aplicarea hotărârilor Consiliului Facultăţii referitoare la stabilirea bugetului şi execuţia bugetară la nivelul facultăţii şi al departamentelor, decanul asigură coordonarea administrării departamentelor de către directorii acestora, cu scopul şi obligaţia de a urmări realizarea sustenabilă a obiectivelor şi intereselor întregii facultăţi. Consiliul Facultăţii soluţionează orice neînţelegeri sau conflicte de competenţă privind administraţia dintre decan şi directorii de departament.

Decanul pregăteşte proiectele şi propunerile de hotărâri ale Consiliului Facultăţii, conduce şedinţele acestuia şi asigură punerea în aplicare a hotărârilor Consiliului Facultăţii; propune înmatricularea şi exmatricularea studenţilor facultăţii; încheie acordurile cu alte facultăţi, semnează foile matricole, diplomele şi atestatele; pune în aplicare sancţiunile disciplinare stabilite de Consiliul Facultăţii, potrivit competeţelor prevăzute în lege; soluţionează contestaţiile depuse de studenţii examinaţi, pe baza raportului prezentat de cadrele didactice implicate. Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii numai atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod fraudulos sau prin încălcarea eticii sau deontologiei universitare. Decanul poate dispune reorganizarea examenelor, după consultarea directorului departamentului implicat.

Decanul prezintă anual un raport Consiliului Facultăţii privind starea facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii. Decanul aplică la nivelul facultăţii hotărârile Rectorului, ale Consiliului de administraţie şi ale Senatului universitar.

Decanul poate fi revocat din funcţie de către Senatul universitar, prin votul secret al majorităţii calificate de 2/3 dintre membrii Senatului, la propunerea rectorului sau a majorităţii absolute a membrilor Consiliului Facultăţii.

Decanul pierde funcţiunea în caz în care este retras avizul Arhiepiscopei Romano Catolice din Alba Iulia (precum este stabilit în Consorţiul dintre UBB şi Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia).

Decanul trebuie să aibă reputaţie profesională, etică şi morală neştirbită şi să fie o  personalitate recunoscută în domeniu.

b. Prodecanul

În funcţie de numărul de cadre didactice şi de studenţi din cadrul facultăţii, decanul este sprijinit şi asistat în exerciţiul prerogativelor sale de către prodecani. la Facultatea de Teologie Romano-Catolică, după nr. de cadre didactice şi de studenţi se desemnează un prodecan.

Decanul îşi desemnează prodecanul după numirea de către rector, cu consultarea Consiliului Facultăţii. Votul Consiliului are aceeaşi natură şi se desfăşoară după aceeaşi procedură ca în cazul numirii echipei de prorectori ai Universităţii de către Rector. Decanul desemnează 1 prodecan, în funcţie de numărul studenţilor.

Prodecanul sprijină şi asistă decanul în activitatea de conducere curentă a facultăţii şi în politicile de dezvoltare a acesteia. Prodecanul îşi exercită atribuţiile de conducere pe baza şi în limitele delegării de atribuţii efectuată de Decan.

c. Directorul de departament

Directorul de departament asigură conducerea operativă a departamentului în colaborare cu Consiliul departamentului, răspunde de planurile de învăţământ, statele de funcţiuni, asigură acoperirea cu specialişti a tuturor posturilor, face propuneri de colaboratori externi, propune Consiliului Facultăţii efectivul de locuri la admitere pentru specializări şi propune noi specializări, dotarea bibliotecilor, propune cooperări cu departamentele de profil din alte universităţi. Directorul de departament răspunde de managementul cercetării, al calităţii şi de managementul financiar, conform repartizării bugetului stabilit la nivelul facultăţii.

Directorul de departament trebuie să fie membru al departamentului, să deţină doctoratul şi să fie o personalitate consacrată în domeniu, reputată pentru programele şi publicaţiile pe care le-a realizat.

Directorul de departament împreună cu Consiliul departamentului răspund de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea şi motivarea personalului.

Directorul de departament propune poziţia posturilor din statele de funcţiuni care urmează să se scoată la concurs, comisiile de concurs, asigură organizarea concursului.

Directorul departamentului poate propune încetarea relaţiilor contractuale cu membrii departamentului în următoarele cazuri:

  • nu îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin prin statul de funcţiuni şi fişa postului;
  • încalcă normele de etică şi disciplină academică;
  • pentru condamnări penale.

Propunerile de angajare sau încetare a relaţiilor contractuale de muncă trebuie aprobate de Consiliul Facultăţii şi validate de Senatul Universităţii.

Ocuparea unei funcţii de conducere este incompatibilă cu deţinerea unei alte funcţii de conducere în cadrul Universităţii sau la o altă instituţie de învăţământ superior sau de cercetare, a unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, potrivit statutului acestuia, precum şi cu deţinerea unei funcţii sau demnităţi publice la nivel local, judeţean sau central. În termen de 15 zile de la apariţia stării de incompatibilitate, cel în cauză este obligat să opteze pentru una dintre funcţii. Neexercitarea în termen a opţiunii atrage încetarea de drept a funcţiei de conducere în cadrul Universităţii / Facultăţii, cu vacantarea acesteia.

În cazul în care deţinătorul unei funcţii de conducere, dintr-un motiv care nu justifică suspendarea sau schimbarea din funcţie, nu poate exercita funcţia pe o perioadă mai mare de două luni, interimatul se asigură de către o persoană desemnată de către cel în cauză, conform ierarhiei funcţiilor de conducere, cu aprobarea structurii de conducere corespunzătoare nivelului funcţiei. Interimatul este asigurat în acelaşi mod şi în cazul vacantării funcţiei de conducere.

În situaţia vacantarii unui loc în structurile şi funcţiile de conducere, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării, se procedează la o nouă desemnare prin modalitatea corespunzătoare celei în care a fost desemnat locul vacant.

IV. RESURSELE UMANE

Politica resurselor umane este parte a autonomiei universitare, conform politicilor din Uniunea Europeană.

Principiile de recrutare şi organizare a resurselor umane pentru a îndeplini cerinţele de calitate a personalului corespunzătoare unei universităţi de cercetare avansată şi educaţie, sunt prevăzute în Politica de resurse umane a Universităţii. În politica de recrutare şi promovare a cadrelor didactice şi a cercetătorilor se aplică principiile suveranităţii competenţei profesionale, al excelenţei ştiinţifice şi didactice. Activităţi în unităţi concurente, din ţară sau străinătate, pe o perioadă determinată, pot fi desfăşurate în condiţiile unui contract instituţional dintre Universitatea Babeş-Bolyai şi unitatea respectivă, contract aprobat de Consiliului de administraţie şi Senat şi înregistrat oficial.

Departamentele pot angaja, în regim de cadru didactic asociat, personalităţi de prim-plan ale ştiinţei, culturii naţionale şi internaţionale, specialişti, în vederea creşterii calităţii procesului didactic şi de cercetare ştiinţifică.

Posturile didactice şi de cercetare se ocupă prin concurs public. Ocuparea unui post didactic se face în funcţie de competenţă, de necesităţile departamentelor şi de resursele financiare existente. Concursurile se organizează conform legislaţiei în vigoare şi Metodologiei de ocupare a posturilor didactice la nivelul Universităţii, adoptate de Senat.

Menţinerea pe post didactic sau de cercetare este condiţionată de performanţele ştiinţifice şi didactice, precum şi de comportamentul academic şi de ataşamentul necondiţionat al persoanei în cauză la valorile instituţiei.

Posturile didactice se rezervă persoanelor care îndeplinesc funcţii publice şi de demnitate publică, conform legislaţiei, pe perioada îndeplinirii lor. Aceste persoane pot cumula funcţiile specificate cu cele didactice sau de cercetare, însă nu şi cu funcţiile de conducere. De asemenea, se rezervă posturile cadrelor didactice şi de cercetare care desfăşoară activităţi de profil în străinătate, pe baza unor contracte, acorduri sau convenţii guvernamentale sau interuniversitare.

Activitatea cadrelor didactice este evaluată periodic, la intervale de maximum 5 ani, inclusiv de către studenţi.

Universitatea Babeş-Bolyai asigură, în condiţiile legii, semestru sau an sabatic, în funcţie de disponibilităţile financiare ale departamentului sau facultăţii implicate, precum şi condiţionat de respectarea necesităţilor de natură didactică, cu acordul directorului de departament.

Pe durata angajării, cadrele didactice şi de cercetare au obligaţia de fidelitate faţă de Universitate, care constă în obligaţia de loialitate şi cea de neconcurenţă. Clauza de fidelitate este anexă la contractul individual de muncă.

Politicile de etică universitară, abaterile de la etica şi deontologia vieţii academice, precum şi de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică sunt prevăzute în Codul de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul Universităţii. Acestea se analizează de către Comisia de etică universitară constituită în cadrul Senatului Universităţii şi se sancţionează conform prevederilor legii.

Universitatea Babeş-Bolyai cultivă personalităţile ştiinţifice şi culturale reprezentative asigurându-le continuitatea în activitatea didactică, de cercetare ştiinţifică şi administrativă conform practicilor din Uniunea Europeană.

Senatul Universităţii poate decide conferirea titlului onorific de Profesor emerit, pentru excelenţa didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare şi îndeplinesc condiţiile stabilite pentru această calitate de către Senatul universitar.

V. STUDIILE UNIVERSITARE

Facultatea asigură învăţământ la toate ciclurile de calificare universitară: licenţă, master, doctorat.

La nivel licenţă forma de pregătire didactică este: cursuri de zi. Organizarea studiilor la nivel licenţă este reglementată în Regulamentul studiilor de licenţă.

La nivel master forma de pregătire este: cursuri de zi. Organizarea studiilor la nivel master este reglementată în Regulamentul studiilor de master.

La nivel doctorat formele de pregătire sunt: doctorat la zi, doctorat fără frecvenţă (pentru doctoranzii înmatriculaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.1/2011). Organizarea studiilor la nivel doctorat este reglementată în Regulamentului Universităţii Babeş-Bolyai de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat.

Facultatea organizează cursuri de recalificare, de reconversie profesională postuniversitare.

1. Curricula

Planurile de învăţământ se adaptează criteriilor funcţionale ale universităţilor de performanţă. După iniţierea în bazele domeniului, procesul de învăţământ se corelează cu activitatea de cercetare. Procesul de învăţământ urmăreşte dezvoltarea orientării studentului în domeniul lui de specialitate, a spiritului de iniţiativă şi de creativitate. Planurile de învăţământ se concep astfel încât să asigure timpul necesar pentru studiul individual, asimilarea adecvată a bibliografiei şi iniţierea în cercetarea ştiinţifică. Planurile de învăţământ se stabilesc de către departamentele Facultăţii şi urmează traseul de autorizare provizorie sau acreditare, conform legii.

2. Studiile de licenţă şi masterat

Facultatea aplică, în evaluarea activităţii studenţilor, Sistemul european de credite transferabile – ECTS (European Credit Transfer System). Procedurile sunt reglementate prin Regulamentul de credite transferabile.

Creditele sunt valori numerice cuprinse, de regulă, între 1 şi 30, alocate unor unităţi de cursuri şi unor activităţi precise dintr-un semestru. Creditele reflectă cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei (curs, seminar, lucrări de laborator, proiecte, practică etc), investită de student pentru însuşirea unei discipline.

Unitatea de bază în planul de învăţământ este semestrul, care cuprinde, de regulă, 14 săptămâni de activitate didactică. Numărul minim de credite într-un semestru de 14 săptămâni este 30.

Planurile de învăţământ conţin discipline fundamentale şi de specialitate obligatorii, discipline opţionale de specialitate, discipline opţionale generale şi discipline facultative.

Formele de evaluare prevăzute în planul de învăţământ sunt: examen, colocviu, proiect şi verificare pe parcurs. Acestea se propun de titularul de disciplină şi se aprobă în Consiliul facultăţii. Efectivul de examene se stabileşte prin Regulamentul facultăţii.

Examenele promovate în cadrul mobilităţilor internaţionale ale Universităţii Babeş-Bolyai se recunosc.

Se pot prezenta la examenul de finalizare a studiilor studenţii care au parcurs integral planul de învăţământ prevăzut pentru specializarea respectivă. Modul de susţinere a examenului de finalizare a studiilor în învăţământul superior este stabilit prin ordin al ministrului de resort.

3. Nivelurile de calificare

Studiile universitare de licenţă se încheie cu examen de licenţă. Absolvenţii care nu au promovat examenul de absolvire/licenţă/diplomă primesc actele de studii prevăzute de lege.

Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic. Absolvenţii acestui departament primesc certificat de absolvire, pe baza căruia sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.

Programele de masterat pot fi de cercetare, profesionale sau didactice. Acestea pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă obţinută la finalizarea studiilor de licenţă. Masteratele se pot organiza în limbile română, maghiară, germană şi în limbi de circulaţie internaţională. Masteratul se încheie cu examen de absolvire, reglementat prin ordin al ministrului de resort.

Cursurile postuniversitare de perfecţionare, specializare, reconversie şi formare continuă se organizează pentru absolvenţii de nivel licenţă. Durata cursurilor, programul de pregătire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aprobă de Senatul universitar. Absolvenţii acestor cursuri primesc certificat de absolvire.

4. Pregătirea psihopedagogică

Pregătirea psihopedagogică, metodică şi de practică pedagogică este asigurată de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, pe baza unui curriculum naţional.

Pregătirea studenţilor se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Absolvenţii Universităţii pot profesa în învăţământ numai dacă au obţinut certificatul de absolvire eliberat de acest departament.

5. Formarea continuă

Formarea continuă este una dintre preocupările importante ale Facultăţii. Obiectivele formării continue sunt: perfecţionarea profesională în direcţii care asigură modernizarea societăţii noastre (economice, sociale, culturale, ştiinţifice); asigurarea unui nivel profesional în concordanţă cu ritmul actual de dezvoltare a ştiinţei şi culturii.

Formarea continuă se desfăşoară în cadrul Centrului de formare continuă şi învăţământ la distanţă – frecvenţă redusă al Universităţii Babeş-Bolyai (C.F.C.I.D.-F.R.). Funcţionarea Centrului este reglementată prin Regulamentul de funcţionare a Centrului de formare continuă şi învăţământ la distanţă – frecvenţă redusă.

6. Studiile universitare de doctorat

Studiile universitare de doctorat, denumite pe scurt doctorat, reprezintă cel de-al treilea ciclu al studiilor universitare oferite la Universitatea Babeş-Bolyai şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul Naţional al Calificărilor.

Studiile universitare de doctorat sunt organizate de Institutul de studii doctorale al Universităţii Babeş-Bolyai pe baza reglementărilor în vigoare şi a Regulamentului Universităţii Babeş-Bolyai de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat, aprobat de Senatul Universităţii Babeş-Bolyai.

Institutul de studii doctorale este condus de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, care este asistat în activitatea sa de un aparat administrativ propriu. Conducerea operativă a Consiliului pentru studiile universitare de doctorat se exercită prin Biroul acestuia, alcătuit din directorul Consiliului pentru studiile universitare de doctorat şi încă 4 membri ai acestui Consiliu. Funcţia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată funcţiei de prorector.

Pentru Facultatea de Teologie Romano-Catolică, studiile universitare de doctorat se realizează în cadrul Şcolii Doctorale Ecumenica programe de studii universitare de doctorat. Aceste programe de studii trebuie să conducă la dobândirea de cunoştinţe, competenţe de cercetare ştiinţifică şi abilităţi de utilizare a cunoaşterii ştiinţifice, atât pentru o carieră în cercetare, cât şi pentru cadrul mai larg al pieţei muncii. Conform hotărârilor şcolilor doctorale, doctoratul se poate desfăşura în una dintre limbile: română, maghiară, germană sau în altă limbă de circulaţie internaţională.

Admiterea la studiile universitare de doctorat se face prin concurs, organizat anual prin Institutul de studii doctorale, în conformitate cu dispoziţiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Au dreptul să participe la acest concurs numai absolvenţi ai studiilor universitare cu diplomă de master sau echivalentă acesteia. Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară instituirii celor trei cicluri Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.

Persoana admisă la studiile universitare de doctorat are, pe întreaga perioadă a prezenţei sale la studiile universitare de doctorat, de la înmatriculare şi până la finalizarea acestor studii, mai puţin în perioadele de întrerupere a studiilor, calitatea de student-doctorand. Studenţii­doctoranzi pot fi încadraţi de Universitatea Babeş-Bolyai ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.

Studiile universitare de doctorat ale unui student-doctorand se planifică pentru o perioadă de trei ani universitari şi cuprind următoarele două etape, care se desfăşoară sub îndrumarea unui conducător de doctorat din Universitatea Babeş-Bolyai: programul de pregătire universitară avansată, desfăşurat în cadrul acelei şcoli doctorale în care conducătorul de doctorat este încadrat ca îndrumător de doctoranzi; programul de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.

Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Universităţii Babeş-Bolyai de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat.

Programul de pregătire universitară avansată asigură pregătirea studentului-doctorand prin activităţi didactico-ştiinţifice şi se realizează în primul an al doctoratului. Acest program are o durată de un an universitar (2 semestre) şi nu poate fi prelungit.

Programul de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică se planifică pentru o perioadă de doi ani universitari (4 semestre). El este organizat în domeniul de cercetare/creaţie artistică în care s­a consacrat conducătorul de doctorat al studentului-doctorand şi se realizează după încheierea cu succes a programului de pregătire universitară avansată. În situaţii speciale, când tematica abordată necesită o perioadă mai mare, durata programului de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică poate fi prelungită cu 1-2 ani, în conformitate cu prevederile Regulamentului Universităţii Babeş-Bolyai de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat.

Studiile universitare de doctorat se încheie cu susţinerea publică a unei lucrări, numită teză de doctorat, care este rezultatul activităţii de cercetare sau de creaţie artistică desfăşurate de studentul-doctorand pe parcursul studiilor universitare de doctorat. Titlul de doctor se atribuie prin ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, după validarea tezei de doctorat de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

Doctoratul se desfăşoară pe baza unui contract de studii universitare de doctorat încheiat, prin Institutul de studii doctorale, între studentul-doctorand, conducătorul său de doctorat şi Universitatea Babeş-Bolyai, în care se specifică drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi.

Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat. Alegerea celui de-al doilea conducător se face după înmatricularea la Universitatea Babeş-Bolyai, cu acordul primului conducător de doctorat. Al doilea conducător de doctorat poate fi din Universitatea Babeş-Bolyai sau din orice altă instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat din ţară sau străinătate.

VI. STUDENŢII

1. Admiterea

Potrivit principiului autonomiei universitare, reglementarea admiterii este de competenţa Senatului Universităţii. Admiterea este reglementată prin Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere şi se face conform prevederilor legale.

Accesul la studii în Universitate este condiţionat de posesia diplomei de bacalaureat şi se decide prin concurs, în limita locurilor de studii stabilite de fiecare facultate, cu aprobarea Senatului. Admiterea în învăţământul superior se organizează astfel:

·         pe locuri subvenţionate de la bugetul de stat (în învăţământul de zi);

·         pe locuri cu taxă (în învăţământul de zi, cu frecvenţă redusă şi învăţământ la distanţă).

Metodologia de admitere, elaborată pe baza criteriilor generale stabilite de ministerul de resort, criteriile de selecţie sunt de competenţa Senatului Universităţii şi sunt făcute publice cel mai târziu cu şase luni înaintea începerii admiterii sau conform ordinului ministrului.

2. Contractul de studiu

Contractul de studiu este actul încheiat între student şi decanul Facultăţii la începutul fiecărui an universitar prin care studentul se înscrie la cursurile obligatorii, opţionale şi facultative. Studentul este liber în alegerea cursurilor din planul de învăţământ, respectând condiţionările.

Prin semnarea acestui contract studentul are dreptul să ia parte la toate activităţile didactice aferente disciplinelor alese şi să se prezinte la examen. Prin înscrierea la o disciplină, studentul se angajează să respecte toate cerinţele stabilite de titularul de disciplină, în condiţiile stabilite de prezentul regulament, epuizând posibilitatea de a mai participa încă o dată gratuit (sau în valoare taxei de şcolarizare pentru acel an universitar – în cazul studenţilor cu taxă) la activitatea respectivă.

Facultatea stabilesc prin regulamente proprii modul de înscriere la cursurile obligatorii, opţionale şi facultative.

3. Evaluarea cunoştinţelor

Evaluare cunoştinţelor se face prin examene, colocvii, verificări.

Într-un an universitar, studenţii se pot prezenta la examen (inclusiv pentru mărirea notei) cel mult de două ori la fiecare disciplină ce figurează în contractul de studiu pentru acel an universitar, dar numai o singură dată într-o sesiune. Neprezentarea la examene în sesiunea programată pentru o disciplină care apare în contractul de studiu înseamnă consumarea unui drept de prezentare la examen din cele două posibilităţi avute la dispoziţie.

În cazul în care studentul nu a promovat o disciplină la care s-a înscris într-un an universitar (indiferent dacă s-a prezentat la examen de două ori sau nu), poate solicita, din nou, înscrierea la disciplina respectivă. El va reface întreaga activitate didactică prevăzută în planul de învăţământ la acea disciplină, după care se poate prezenta din nou, cel mult de două ori la examen.

VII. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

1. Cercetarea ştiinţifică

Universitatea Babeş-Bolyai este o Universitate comprehensivă de cercetare avansată, educaţie şi predare. Conform misiunii asumate, cercetarea ştiinţifică este o componentă fundamentală în activitatea Universităţii Babeş-Bolyai. Obiectivele activităţii de cercetare ştiinţifică şi mijloacele de atingere a acestor obiective sunt prevăzute în Politica cercetării ştiinţifice a Universităţii Babeş-Bolyai. Strategia şi priorităţile de cercetare sunt adoptate periodic, o dată la patru ani.

Cercetarea ştiinţifică este o obligaţie de bază a fiecărui cadru didactic. Universitatea şi facultatea stimulează participarea în programele naţionale şi internaţionale de cercetare. Conducerea Facultăţii, departamentelor şi catedrelor stimulează participarea studenţilor la cercetarea ştiinţifică.

Catedrele, colectivele de cercetare, cadrele didactice şi cercetătorii folosesc întreaga gamă de posibilităţi existente la nivel naţional şi internaţional: seminarii de cercetare ale catedrelor, manifestări ştiinţifice, societăţi academice, contracte, granturi, programe naţionale şi internaţionale de cercetare, vizite de documentare, activitate editorială etc. Studenţii participă la activitatea de cercetare din catedră şi din colectivele de cercetare.

Universitatea şi facultatea aplică criterii universale de evaluare a cercetării ştiinţifice. Universitatea şi Facultatea promovează cooperarea ştiinţifică internaţională în cadrul programelor europene.

Poziţiile în ierarhia didactică sunt condiţionate de performanţele de cercetare ştiinţifică, concentrate în lucrări relevante publicate.

Facultatea editează anual 2 numere ale revistei Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, seria „Theologa Catholica Latina”, precum şi 2 numere a revistei „Studia Theologica Transilvaniensia”. Colegiul redacţional al revistei este aprobat de Consiliul Facultăţii, la propunerea Colegiului Consiliului. Publicarea în Studia se bazează pe referate ale specialiştilor recunoscuţi în domeniu.

2. Biblioteci

Biblioteca Centrală Universitară (B.C.U.) „Lucian Blaga” este principala bibliotecă din Cluj-Napoca ce deserveşte Universitatea „Babeş-Bolyai”. Ea are în subordine bibliotecile filiale, şi formează un sistem de documentare destinat cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor.

Biblioteca Facultăţii este o unitatea specializată în sistemul B.C.U. şi asigură abonamente la publicaţii de specialitate din ţară şi din străinătate.

La nivelul departamentelor se organizează şi gestionează biblioteci specializate.

VIII. ASIGURAREA CALITĂŢII

Universitatea Babeş-Bolyai desfăşoară o acţiune explicită şi sistematică pentru asigurarea calităţii şi, prin aceasta, pentru mărirea atractivităţii şi competitivităţii Universităţii. 

Această acţiune este naturală (şi nu birocratică), competentă (şi nu superficială), parte a unui învăţământ performant (şi nu o încărcare inutilă a programului său) şi are în vedere următoarele direcţii:

  • dezvoltarea sistemului de management al calităţii în Universitate, a criteriilor şi metodologiei de evaluare şi auditare a acestuia în scopul îmbunătăţirii continue;
  • stabilirea explicită a obiectivelor Universităţii privind asigurarea calităţii prin strategii şi planuri operaţionale;
  • evaluarea şi acreditarea internă şi externă a programelor de studii;
  • evaluarea corpului academic de către studenţi, colegi, respectiv de către conducerea departamentelor şi a Universităţii, sub aspectul calificării şi competenţei profesionale, abilităţilor didactice, iniţiativei şi angajamentului;
  • prezenţa unui feed-back în relaţia cu angajatorii şi adaptarea programelor în raport cu cerinţele pieţei muncii;
  • urmărirea sistematică a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii;
  • prezenţa unui feed-back continuu în relaţia cu studenţii şi disponibilitatea de a prelua sugestii, propuneri, critici din partea studenţilor;
  • calitatea infrastructurii sub aspectul dotării spaţiilor de învăţământ, bibliotecilor, laboratoarelor, facilităţilor sportive şi de recrere şi a căminelor studenţeşti;
  • auditarea sistematică a modului de folosire a resurselor umane şi materiale;
  • competitivitatea în raport cu cercetările ştiinţifice de referinţă şi cu criterii internaţionale de evaluare a producţiei ştiinţifice;
  • măsura în care Universitatea generează inovaţie în ştiinţă, tehnologie, cultură, artă, organizarea societăţii etc.

IX. FINANŢAREA

1. Bugetul Facultăţii şi execuţia lui

Facultatea de Teologie Romano-Catolică este finanţată de la bugetul statului, venituri extrabugetare şi din alte surse, potrivit legii.

Veniturile extrabugetare se gestionează distinct, folosindu-se la nivelul Facultăţii şi departamentelor, cu vărsăminte la bugetul Universităţii.

Facultatea gestionează întregul fond repartizat de Senat, astfel încât să asigure atât salarizarea diferenţiată a personalului didactic şi didactic auxiliar, cât şi consumurile materiale necesitate de organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, precum şi administrarea lui. Pe seama aceleaşi finanţări Facultatea şi departamentele plătesc şi cheltuielile de deplasare.

2. Fondurile alocate de la bugetul de stat

Resursele bugetare alocate pe bază de contract cuprind:

·             finanţarea de bază;

·             finanţarea complementară;

·             finanţarea suplimentară;

·             realizarea de obiective de investiţii;

·             dezvoltarea instituţională (sume alocate pe bază competiţională);

·             incluziunea (sume alocate pe bază competiţională);

·             burse şi alte sume pentru protecţia socială a studenţilor.

Finanţarea de bază vizează: cheltuielile de personal (salarii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale); cheltuieli materiale (cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii, etc.

3. Resursele extrabugetare

Facultatea de Teologie Romano-Catolică poate realiza venituri extrabugetare din:

·         contracte de cercetare ştiinţifică;

·         contracte cu finanţare europeană;

·         sponsorizări din partea diferitelor fundaţii sau societăţi comerciale;

·         donaţii de la persoane fizice şi juridice române sau din străinătate;

·         încasări obţinute din prestările de servicii oferite de unităţile Facultăţii;

·         încasări obţinute din activităţi de consultanţă şi expertiză;

·         taxe de şcolarizare percepute potrivit legii şi hotărârilor Senatului Universităţii;

·         taxe de administraţie: natura şi cuantumul acestor taxe se stabilesc prin hotărâri ale Senatului.

X. PATRIMONIUL

Patrimoniul Universităţii este alcătuit din elemente de activ, constituind baza materială a învăţământului, în conformitate cu prevederile legii.

La Facultatea de Teologie Romano-Catolică spaţiile Facultăţii în întregime formează avutul Bisericii Romano-Catolice. Folosirea clădirii/ spaţiilor facultăţii de către UBB este reglemantată în contractul dintre cele două instituţii.

XI. RELAŢII INTERNAŢIONALE

1. Integrare europeană

Facultatea, parte integrantă a Universităţii „Babeş-Bolyai” este profund ataşată mişcării pan-europene şi contribuie la progresele ei.

Universitatea/Facultatea urmăreşte atragerea studenţilor din alte ţări şi cooperarea la diferite programe ştiinţifice internaţionale.

Examenele promovate în alte Universităţi se recunosc conform acordurilor interuniversitare.

Formarea de joint research units este încurajată şi susţinută.

Universitatea acceptă ca membri în comisii de doctorat, în orice moment al pregătirii unui doctorat, profesori din universităţi partenere din străinătate, cu condiţia satisfacerii legislaţiei româneşti în materie.

Universitatea Babeş-Bolyai participă ca membru la acţiunile asociaţiilor regionale de universităţi şi se manifestă ca membru al Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA). Ea organizează reuniuni ale tuturor acestor asociaţii în cadrul ei. Se întăreşte contribuţia activă a Universităţii în asociaţiile euroregionale de universităţi (Santander, DRC, ACRU).

2. Cooperarea internaţională

Centrul de Cooperări Internaţionale coordonează şi participă la realizarea activităţilor internaţionale ale Universităţii. La nivelul Facultăţii funcţionează o comisie de cooperare internaţională a Consiliului Facultăţii.

Facultatea promovează cooperarea internaţională şi participarea la programe internaţionale de colaborare, sprijină afilierea internaţională a cadrelor didactice şi catedrelor.

Formele cooperării internaţionale sunt: participarea la programe internaţionale, acorduri de cooperare cu alte Facultăţi/Universităţi, participarea la concursurile internaţionale pentru obţinerea de burse de cercetare, studii, perfecţionare, afilieri la societăţi ştiinţifice internaţionale, participarea la manifestări ştiinţifice internaţionale, înfiinţarea de biblioteci şi lectorate, invitarea de specialişti din alte ţări, schimburi de studenţi şi specialişti etc.

Cooperarea interuniversitară internaţională este o cale pentru obţinerea de specializări competitive, pentru promovarea valorilor Universităţii, pentru obţinerea de echipament şi pentru intrarea în programe de cercetare de mare randament.

Mobilităţile specialiştilor în cadrul acordurilor bilaterale au prioritate la finanţare.

Publicarea de studii şi volume de specialitate în limbi de mare circulaţie în edituri şi publicaţii străine este reper de evaluare a activităţii. Facultatea şi Universitatea publică periodic câte o broşură, într-o limbă de mare circulaţie, conţinând programele, unităţile de cercetare ştiinţifică şi publicaţiile realizate.

XII. DISTINCŢIILE

Universitatea Babeş-Bolyai acordă premii (diplome) anuale personalului angajat, pentru merite deosebite:

  • Premiul Cercetării Ştiinţifice
  • Premiul Profesorul Anului
  • Premiul Excelenţei Artistice
  • Premiul Performanţei Sportive
  • Premiul Comenius
  • Premiul pentru Management în Administraţia Tehnică
  • Premiul Juventute

Titlul de Doctor Honoris Causa se acordă unor personalităţi din domeniile ştiinţei, culturii, artei a căror operă este cunoscută şi apreciată pe plan mondial.

Titlul de Profesor Honoris Causa se acordă persoanelor care au susţinut substanţial Universitatea din punct de vedere material.

 

Prodecan,

Conf. univ. dr. Liviu Jitianu